luni, 8 februarie 2010

Infectia cu Chlamydia trachomatis



Clamidioza este o infectie bacteriana cu agentul infectios Chlamydia, care se transmite prin contact sexual. Este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala din toata lumea. Chlamydia infecteaza uretra la barbati si uretra, canalul cervial si organele reproductive superioare la femei. Chlamydia poate infecta, de asemenea, rectul si suprafata oculara si pleopele.
O mama infectata poate transmite infectia copilului ei in timpul nasterii. Intre 50 si 70% dintre copiii nascuti de mame infectate sunt infectati la nastere. Acestia dobandesc infectia la nivelul ochilor, rectului, vaginului si peretelui posterior al gatului. Intre 30 si 40% dintre acesti nou-nascuti infectati dezvolta complicatii, cum ar fi conjunctivita sau pneumonia.
Infectia cu Chlamydia creste riscul de infectie cu virusul imunodeficientei umane (HIV), in cazul expunerii.

Simptome
Pana la 90% dintre femeile si barbatii cu clamidioza nu prezinta nici un fel de simptome.
Perioada de timp dintre infectare si debutul simptomelor, numita perioada de incubatie, poate fi de la zile pana la luni de zile. Simptomele debuteaza de obicei dupa 1-3 saptamani de la contactul sexual infectant.



Simptomele la femei includ:
- disurie (usturimi sau dureri la urinat)
- urina tulbure
- pierderi vaginale anormale
- sangerari vaginale anormale intre ciclurile menstruale
- prurit genital (mancarimi)
- dismenoree (sangerari menstruale neregulate)
- dureri abdominale joase
- febra si oboseala
- inflamarea glandelor bartoliniene (glande aflate la deschiderea vaginului)
- conjunctivita.

Simptomele la barbati includ:
- disurie sau senzatie neplacuta in timpul urinatului (adesea, este primul simptom)
- urina tulbure
- secretii apoase sau vascoase de la nivelul penisului
- cruste pe capul penisului
- sensibilitatea anusului sau scrotului
- conjunctivita.

Chlamydia nu determina afectare pe termen lung daca este tratata inaintea aparitiei complicatiilor. Netratata, clamidioza poate determina multiple complicatii, in special in cazul femeilor. Daca o femei era infectata in momentul nasterii, nou nascutul poate fi infectat.
O clamidioza tratata nu determina protectia fata de o noua reinfectare. O noua expunere determina reinfectia, chiar daca infectia anterioara a fost tratata si vindecata.
Infectia cu Chlamydia creste riscul infectiei cu virusul imunedeficientei umane (HIV), in cazul expunerii la acest virus.

Se recomanda consultul medical in cazul aparitiei urmatoarelor simptome:

La femei:
- secretii vaginale de culoare galbena, vascoase sau urat mirositoare
- sangerari intermenstruale care apar mai mult de o data atunci cand ciclurile sunt regulate
- dureri la contact sexual
- sangerari dupa contact sexual sau dus
- umflaturi, noduli, mancarimi, excrescente sau basicute in jurul zonei genitale sau anale
- arsuri, dureri sau mancarimi la urinat sau cresterea frecventei urinarilor care dureaza mai mult de 24 de ore
- dureri abdominale joase sau pleviene fara o cauza evidenta, cum ar fi diareea sau crampele menstruale.

La barbati:
- umflaturi, noduli, mancarimi in jurul zonei genitale sau anale
- arsuri, dureri sau mancarimi la urinat sau cresterea frecventei urinarilor care dureaza mai mult de 24 de ore
- secretii anormale la nivelul penisului.
De asemenea, se recomanda consultarea unui medic de specialitate daca a fost o expunere la boli cu transmitere sexuala.

Tratament

Nu exista un tratament care sa poata fi facut la domiciliu fara a fi consultat medicul specialist. Antibioticele trebuie adminstrate exact conform prescriptiei medicale. Numai in acest fel infectia poate fi vindecata.
Descoperirea unei infectii cu chlamydia poate determina sentimente negative despre persoana insasi si despre partenerul sexual. Pot aparea stanjenirea, rusinea, furia fata de persoana care a transmis infectia. Se recomanda in aceste cazuri consilierea psihologica.

Tratamentul antibiotic, administrat conform prescriptiei medicale, vindeca infectia cu chlamydia.
Daca antibioticele nu sunt administrate corect, infectia nu va fi eradicata. Tratamentul prompt previne transmiterea infectiei si reduce riscul complicatiilor, cum ar fi boala inflamatorie pelvina.
Trebuie evitate contactele sexuale neprotejate pana cand persoana infectata sau partenerul sexual nu au terminat complet tratamentul.
- Azitromicina
- Amoxicilina
- Doxiciclina
- Eritromicina
- Ofloxacina
- Levofloxacina

Toate aceste antibiotice pot fi prescrise barbatilor si femeilor care nu sunt insarcinate. Femeile insarcinate pot lua doar urmatoarele antibiotice:
- Eritromicina
- Amoxicilina
- Azitromicina
In cazul nou nascutilor poate fi administrata doar Eritromicina.

Scheme de tratament recomandate

Exista mai multe scheme de tratament eficiente:
1. Azitromicina 1g per os – o singura doza
2. Doxiciclina 100 mg per os de 2 ori pe zi – 7 zile
3. Eritromicina 500 mg per os de 4 ori pe zi – 7 zile
4. Ofloxacina 300 mg per os de 2 ori pe jos – 7 zile
5. Lefloxacina 500 mg per os – 7 zile

Azitromicina si Doxiciclina sunt ambele eficiente in tratamentul infectiei cu chlamydia. Unele persoane nu pot lua unele dintre aceste medicamente, dar pot face schemele alternative.
Persoanele infectate, de asemenea, cu HIV primesc acelasi tratament ca si cei neinfectati.

Scheme de tratament recomandate femeilor insarcinate

1. Eritromicina 500 mg per os de 4 ori pe zi – 7 zile
2. Amoxicilina 500 mg per os de 3 ori pe zi – 7 zile
Atat Eritromicina cat si Amoxicilina pot fi folosite in tratamentul femeilor insarcinate infectate, desi unele dintre ele pot avea cateva efecte adverse la Amoxicilina.

Se mai pot efectua urmatoarele scheme de tratament:
1. Eritromicina 250 mg per os de 4 ori pe zi – 14 zile
2. Azitromicina 1 g per os – o singura doza
Se recomanda retestarea la 3 saptamani dupa terminarea tratamentului. Aceasta se face pentru prevenirea complicatiilor infectiilor nevindecate.

Efecte adverse

Cele mai frecvente efecte adverse ale acesor medicamente sunt greata si varsaturi. Azitromicina administrata dupa masa reduce senzatia de greata.
Doxiciclina determina in mai putine cazuri greata si varsaturi, dar poate determina infectii fungice.
In cazul in care apar efecte adverse care nu pot fi controlate, se recomanda consultul medicului specialist. Pot fi prescrise alte antibiotice cu mai putine efecte adverse.

Un studiu recent vast demonstreaza ca persoanele care iau Eritromicina concomitent cu alte medicamente au crescut riscul pentru moarte subita. Studiul demonstreaza ca administrarea Eritromicinei concomitent cu medicamente care inhiba enzimele hepatice, cum ar fi blocantele canalelor de calciu, medicamente antifungice, unele antidepresive, determina cresterea riscului pentru moartea subita. Astfel ca, se recomanda administrarea separata a acestora.

De retinut!

Pentru a fi eficiente, antibioticele trebuie sa fie administrate conform prescriptiei medicale. Daca tratamentul nu este facut complet sau se uita anumite doze, infectia nu va fi eradicata.
Avantajul Azitromicinei este ca se administreaza in doza unica. Deoarece este usor de administrat, acest medicament reduce riscul transmiterii infectiei cu chlamydia.
Trebuie evitate contactele sexuale in timpul tratamentului. Persoanele care urmeaza tratament cu o singura doza de Azitromicina nu trebuie sa aiba nici un contact sexual timp de 7 zile dupa administrarea tabletei.
Se recomanda retestarea la 3-4 luni de la incheierea tratamentului pentru a reduce riscul complicatiilor reinfectiei.
Se recomanda controlul medical in cazul in care simptomele continua sau apar alte simptome la 3-4 saptamani dupa tratament. Pentru a preveni reinfectia, trebuie testati si tratati si partenerii sexuali.
Poate fi nevoie de tratament intraspitalicesc intravenos in cazul femeilor cu boala inflamatorie pelvina sau a barbatilor cu epididimita.

http://www.sfatulmedicului.ro/

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu